Arhitectura comunista si turism pentru Micul Paris
Mai zilele trecute, in urma unei cazari intr-o garsoniera eleganta, spatioasa, complet dotata si utilata, review-ul primit din partea clientului a readus in atentia noastra o problema de imagine care ne depaseste.
Desi este un review excelent acordat pentru interiorul garsonierei, dotari si utilitate, un review excelent si pentru servicii, desi oaspetii au fost placut surprinsi de suprafata generoasa a garsonierei si localizarea intr-un bloc ultracentral cu acces rapid spre Centrul Vechi, au remarcat faptul ca arhitectura blocului este una comunista, ca spatiile comune sunt prea putin intretinute si sunt demodate.
Pe scurt au facut cunostinta cu „arhitectura” comunista proprie tuturor blocurilor constructie 1970- 1980 din centrul capitalei.
Un fapt pe care noi nu il putem schimba, deocamdata.
Din motive ce tin de siguranta, in special siguranta in caz de cutremur, avem unitati de cazare in centrul capitalei in blocuri comuniste.
Pierdem insa astfel la capitolul imagine, caci oricat de frumoase ar fi apartamentele pe dinauntru, odata ajunsi in fata blocului, majoritatea turistilor au o privire circumspecta.
„Dupa 40 de ani de comunism, Bucurestiului i-au ramas paradigma blocului inca foarte prezenta si absenta comunitatilor care odata dadeau farmec orasului.
In arhitectura este foarte vizibila amprenta anilor de comunism: in anii de comunism s-au demolat 450 hectare in Bucuresti. Deşi au trecut 23 de ani de la căderea comunismului, românii încă nu au ieşit de sub dominaţia paradigmei blocului, care se regăseşte de multe ori şi în casele pe care şi le construiesc.
Nici măcar statul nu a putut ieşi din paradigma blocului, din moment ce locuinţele ANL se înscriu tot în această logică.”
Sursa: adev.ro/mhpknm
Substanța medievală a Bucureștiului a fost de-a lungul timpului grav afectată de distrugeri și incendii. În plus, orașul a pierdut în mod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, și în decursul campaniei de „urbanism” inițiate în secolul trecut de Nicolae Ceausescu. Din nucleul orașului medieval de pe malurile Dâmboviței s-au păstrat vestigiile Curții Vechi (sec. XV – XVI). Secolele XVIII și XIX constituie pentru arhitectura Bucureștiului perioada unei mari înfloriri.Epoca lui Nicolae Ceaușescu a adus cu sine schimbări grave în structura urbanistică a capitalei. Construirea unui nou palat prezidențial și a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a făcut cu prețul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova și Antim.
Totusi Bucurestiul va fi promovat in strainatate iar brandul turistic al capitalei se va baza pe viata de noapte din Centrul Vechi, Palatul Parlamentului, spatiile verzi si muzee.
Turistii sunt atrasi de Bucuresti si sunt impresionati de faptul ca romanii sunt prietenosi si destul de multi vorbesc limbi straine.
De obicei, strainii care viziteaza Capitala pleaca acasa cu o impresie mai buna decat aveau in momentul sosirii.
Si totusi Bucurestiul are multe si frumoase locuri si lucruri de oferit si suntem in schimbare.
